„Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăieşte, este moartă.” (1 Timotei 5:6)
Odată am văzut un inel pe care mi-l doream și îmi permiteam să îl cumpăr, pentru că economisisem niște bani. Mi-am luat timp să mă rog pentru asta, m-am înfrânat, prin faptul că am hotărât să nu îl cumpăr imediat, apoi am întrebat: „Doamne, e bine să iau acest inel? Știi că voi face orice vrei Tu să fac cu acești bani, dar mi-ar plăcea să îl cumpăr, dacă acest lucru este în regulă.”
Nu am simțit că nu ar trebui să îl cumpăr, așa că l-am cumpărat.
Acesta ar fi fost un final fericit, dar a apărut altceva – o brățară. Vânzătorul mi-a spus: „Este de vânzare, dar numai până mâine. Și arată grozav pe tine.”
Am ezitat și m-am dus să-l găsesc pe Dave, gândindu-mă: „Poate o va cumpăra el pentru mine.”
Dave s-a uitat la ea, i s-a părut frumoasă și a spus: „Sigur, poți să o iei dacă vrei.”
Am simțit în inima mea că nu ar trebui să cumpăr brățara respectivă. Cumpărarea ei cu siguranță n-ar fi fost un păcat, dar am știut că era mult mai bine pentru mine, în acel moment, să dezvolt caracterul necesar pentru a mă îndepărta de ceva ce îmi plăcea foarte mult, dar de care nu aveam nevoie.
În acel moment, am simțit că Dumnezeu poate mă va lăsa să o cumpăr mai târziu, dacă mi-o doream. Pur și simplu, nu am avut pace să o cumpăr în aceeași zi în care am cumpărat inelul. Privind în urmă, văd că autocontrolul pe care l-am dovedit mi-a adus mai multă satisfacție decât permisivitatea.
Dacă vrem să fim cu adevărat fericiți, trebuie să-L ascultăm pe Dumnezeu. El ne va arăta dacă ceva este potrivit sau nu pentru noi.
Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi: Lasă-L pe Dumnezeu să te călăuzească, atât în cele mai mici decizii, cât și în cele mari.