Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie. (Evrei 4:16)
Când începem să înțelegem prietenia noastră cu Dumnezeu și să ne vedem ca prieteni ai Lui, rugăciunile noastre devin mai duhovnicești, mai pline de credință și mult mai îndrăznețe. Isus a oferit o ilustrație în Luca 11, imediat după ce i-a învățat pe ucenicii Săi să se roage ceea ce numim „Rugăciunea Domnnească”. Putem spune că a folosit exemplul pentru a ilustra lecția Sa despre rugăciune. El a spus: „Dacă unul dintre voi are un prieten și se duce la el la miezul nopţii și-i zice: ‘Prietene, împrumută-mi trei pâini, căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu și n-am ce-i pune înainte’ și, dacă dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum ușa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pâini’, – vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuși, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula și-i va da tot ce-i trebuie.” (Luca 11:5-8).
Observă că omul care are nevoie de pâine o primește doar că are o „stăruinţa supărătoare”. Avem o „stăruință supărătoare” doar cu prietenii noștri – pentru că prietenia ne oferă îndrăzneală. Și cu cât vom crește și vom progresa în prietenia noastră cu Dumnezeu, cu atât mai îndrăzneți și mai încrezători vom fi în abordarea Lui.
Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi:
Amintește-ți să te rogi cu aceași pasiune și intimitate pe care o ai cu prietenii tăi cei mai apropiați.