„Sunteți așa de nechibzuiți [nesăbuiți, neghiobi]? După ce ați început [noua voastră viață spirituală] prin Duhul [Sfânt], vreți acum să sfârșiți [să atingeți perfecțiunea] prin [a depinde de] firea pământească?” (Galateni 3:3, Biblia amplificată)
Pavel le-a adresat galatenilor o întrebare pe care cred că trebuie să ne-o adresăm și noi în prezent: după ce ne-am început viețile noi în Hristos, depinzând de Duhul Sfânt, acum încercăm cumva să le trăim prin firea pământească?
Așa cum suntem mântuiți prin har (favoarea nemeritată oferită de Dumnezeu) prin credință, și nu datorită lucrărilor firii pământești (Efeseni 2:8-9), ne apropiem de Dumnezeu tot mai mult cu fiecare zi tot prin credință. La începutul fiecărei zile, putem spune: „Doamne, astăzi depind de Tine din nou. Nu contează ce pot face eu prin propriile puteri, ci contează ce îmi ceri Tu să fac prin puterea Ta.”
Când am fost mântuiți, nu eram capabili să ne ajutăm singuri. Numai mândria sau lipsa unei cunoștințe adecvate ne-ar putea face să ne simțim altfel acum – nici acum nu suntem capabili să ne ajutăm singuri. Însă, din fericire, suntem perfect capabili să depindem de Dumnezeu pentru a fi tot ceea ce ne trebuie. Atâta vreme cât privim spre El, încrezându-ne în lucrarea Sa perfectă din viețile noastre, ne putem relaxa și ne putem bucura cu adevărat de viața pentru care Isus a murit ca să ne-o dea.
Atunci când trăim prin firea pământească – făcând anumite lucruri prin propriile eforturi – ajungem să fim frustrați. Însă, dacă trăim prin Duhul Sfânt – supunându-ne, încrezându-ne și depinzând de Dumnezeu – primim o bucurie de nedescris. Data viitoare când te mai simți frustrat, ai putea să te oprești și să te întrebi ce anume încerci să faci fără a te baza pe Dumnezeu și așa vei descoperi probabil care e sursa frustrării tale.
Puterea Duhului Sfânt este cea care îți permite să îți trăiești viața cea nouă în Hristos.