„Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu; dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi, şi dragostea Lui a ajuns desăvârşită în noi.” (1 Ioan 4:12)
Nu putem oferi ceea ce nu avem. Încercarea de a-i iubi pe ceilalți este inutilă dacă niciodată nu am acceptat dragostea lui Dumnezeu în viața noastră. Ar trebui să ne iubim pe noi înșine într-un mod echilibrat, nu într-un mod egoist, centrat pe sine. Îi învăț pe oameni că ar trebui să se iubească pe ei înșiși, dar să nu fie egocentriști, îndrăgostiți de propria persoană.
Pentru a te iubi pe tine însuți trebuie doar să crezi în dragostea pe care Dumnezeu o are pentru tine; să știi că este veșnică, neschimbată și necondiționată. Lasă dragostea Lui să te susțină și să te facă să te simți în siguranță, dar nu permite să te gândești la tine mai mult decât ar trebui (vezi Romani 12:3). Să ne iubim pe noi înșine nu înseamnă că ne iubim tot comportamentul, ci înseamnă că iubim și acceptăm faptul că Dumnezeu ne-a creat ca indivizi unici.
Cred că a ne iubi în mod echilibrat este ceea ce ne pregătește să lăsăm ca dragostea să curgă prin noi către ceilalți. Fără a primi dragostea lui Dumnezeu pentru noi înșine într-un mod sănătos și adecvat, putem avea sentimente de afecțiune sau respect pentru alții, sentimente de dragoste omenești; dar nu putem iubi oamenii necondiționat dacă Dumnezeu nu inspiră și nu generează această dragoste.
Duhul Sfânt ne purifică inimile, astfel încât să putem permite ca dragostea sinceră a lui Dumnezeu să curgă prin noi (vezi 1 Petru 1:22) către alții. Aceasta face parte din a fi umplut cu Duhul.
Dumnezeu vrea ca noi să arătăm dragoste celorlalți. Când ne gândim la alții și îi putem binecuvânta, ne păstrăm plini de Duhul Sfânt, care este Duhul dragostei.
Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi: Ai ceva minunat de oferit lumii – dragostea lui Dumnezeu, care este în tine.