„Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjori cu bunăvoinţa Ta cum l-ai înconjura cu un scut.” (Psalmul 5:12)
Când am început lucrarea de slujire eram îngrozită; îmi era frică că voi fi respinsă. În aceea perioadă, dacă erai femeie și făceai ce fac eu, erai mai ușor respinsă decât în prezent, când lumea acceptă femeile care predică. Așa că am încercat din răsputeri să vorbesc și să mă comport așa cum credeam că vor cei din jur.
Problema era că încercam să obțin trecere înaintea oamenilor prin puterile mele, iar acest lucru nu a funcționat. A încerca să obții favoare pe cont propriu nu este doar foarte dificil, ci de multe ori, este chiar fără rost. Cu cât pare că încerci mai mult, cu atât oamenii se îndepărtează de tine.
În acea perioadă, nu cunoșteam nimic despre favoarea divină. Nu știam că favoarea este o parte a harului. În Noul Testament cuvintele „har” și „favoar” sunt traduse din acelaș cuvânt grecesc, charis. Așadar, harul lui Dumnezeu înseamnă favoarea Lui pentru tine și prin harul Lui, ți se întâmplă lucrurile care trebuie să se întâmple în viața ta. Harul este puterea lui Dumnezeu, primită prin credință, care ne ajută să facem lucruri pe care nu le putem face pe cont propriu. Nu prin putere sau putere omenească, ci prin Duhul Sfânt primim favoarea. Prin Duhul harului există trecere înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
Declară în fiecare zi că ai credință în favoarea pe care o ai în relația cu Dumnezeu și în favoarea pe care El ți-o dă înaintea oamenilor (Proverbe 3:4).