„În pofida lipsei oricărei speranțe, el a crezut cu speranță că va deveni tatăl multor neamuri, potrivit cu ceea ce i-a fost spus […] El nu s-a îndoit de promisiunea lui Dumnezeu, prin necredință, ci a fost întărit prin credință, dând slavă lui Dumnezeu.” (Romani 4:18,20 NTR)
În lucrarea de slujire pe care o facem ne dorim să ajutăm cât mai mulți oameni nevoiași în fiecare an și credem că Dumnezeu vrea să progresem. În același timp, suntem conștienți că dacă Dumnezeu are un plan diferit și încheiem anul fără progrese considerabile, nu trebuie să lăsăm acest lucru să ne fure fericirea.
Avem credință pentru multe lucruri, dar mai presus de orice, noi credem în Cineva: în Isus. Nu știm întotdeauna ce se va întâmpla, dar știm cu siguranță că toate lucrează spre binele nostru!
În versetul de mai sus, ni se vorbește despre momentul când Avraam și-a recunoscut condiția, adică nu a negat faptul că trupul său era îmbătrânit și Sara nu mai putea avea copii. Însă, cu toate acestea, deși nu mai avea nicio speranță din punct de vedere uman, Avraam a avut credință. El a rămas foarte optimist într-o situație foarte dificilă.
În Evrei 6:19 ni se spune că speranța este ancora sufletului. Speranța este forța care ne ține neclintiți în vremuri de încercare. Să nu îți pierzi speranța. Să nu îți fie teamă să speri. Nimeni nu îți poate promite că nu vei trece prin dezamăgiri, dar întotdeauna poți să ai speranță și să rămâi optimist.
Alege să fii plin de speranță în fiecare zi din viața ta.