„O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.” (Proverbele 17:22)
Pentru mine, cuvântul bucurie desemnează mai multe emoții, de la încântare calmă, la veselie zgomotoasă. Momentele vesele sunt distractive și cu toții avem nevoie de acele momente în care râdem până când ne dor coastele. Mai mult ca sigur că acest lucru nu ni se întâmplă în fiecare zi, dar chiar avem nevoie de astfel de momente. De ce altfel ne-ar fi dat Dumnezeu abilitatea de a râde?
Noi, creștinii, ne putem spori abilitatea de a ne bucura de viață ca să putem spune: „Îmi trăiesc viața într-o stare de încântare calmă.” Cred că încântarea calmă este un amestec de pace și bucurie.
Unele cuvinte în limba greacă din Biblie referitoare la bucurie pot însemna: încântare, bucurie, fericire extremă, bucurie exuberantă, a exulta, a se veseli nespus… cu o bucurie nemăsurată. Acest cuvânt l-am mai auzit definit și drept: încântare nespusă sau fericire, o sursă de plăcere sau de mulțumire, a umple de bucurie sau a se bucura.
Orice definiție ați prefera, trista realitate este că prea puțini credincioși cunosc bucuria lui Dumnezeu. Nu lăsa nicio zi să treacă fără să pui Împărăția lui Dumnezeu în centrul acesteia – neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt (Romani 14:17).
Nu e nimic mai tragic decât să fii viu și să nu te bucuri de viață.