„… Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7)
Dumnezeu este Domnul inimilor. El nu se uită numai la exteriorul unei persoane, sau la ceea ce fac oamenii, judecând indivizii după aceste criterii. Omul judecă trupul, pe când Dumnezeu judecă inima.
Este posibil să faci fapte bune și totuși să ai o atitudine greșită în inimă. De asemenea, este posibil și să faci fapte rele, dar să ai o inimă bună. Dumnezeu tinde să folosească mai degrabă un om cu inima bună, dar care are câteva probleme, decât pe cineva care pare să nu aibă nicio problemă, dar care are o inimă ticăloasă.
Este foarte important să fim conștienți de viața noastră interioară și de atitudinea inimii noastre, să înțelegem ce simțim și ce gândim cu privire la diferite lucruri (adică ceea ce Biblia numește: „omul ascuns al inimii”) dacă vrem ca Dumnezeu să ne vorbească și să avem o relație apropiată cu El.
Când caută să promoveze pe cineva, Dumnezeu alege o persoană după inima Sa.