„Intrați cu laude [și recunoștință] pe porțile Lui, intrați cu cântări în curțile Lui! Lăudați-L [fiți recunoscători față de El] și binecuvântați-I [și preamăriți-I cu afecțiune] Numele!” (Psalmul 100:4, Biblia amplificată)
E o plăcere să ai prin preajmă oameni recunoscători. Unii oameni trec prin viață bombănind, plângându-se și fiind nerecunoscători, dar sunt și alții care trec prin viață plini de bucurie, optimiști și recunoscători. Eu prefer să mă aflu în preajma oamenilor bucuroși, optimiști și recunoscători – voi, nu?
Atitudinea noastră plină de recunoștință nu numai că ne face să fim o companie plăcută, ci dovedește și noi niveluri de maturitate spirituală pe măsură ce ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Cu cât mai mult ne apropiem de Dumnezeu, cu atât mai mult înțelegem tot ce a făcut El pentru noi și atunci ne e tot mai firesc să fim recunoscători.
Dacă cineva nu e recunoscător pentru ceea ce a primit deja de la Dumnezeu, atunci de ce ar crede această persoană că Dumnezeu îi va dărui și mai mult? O inimă recunoscătoare Îi arată lui Dumnezeu că știm să avem grijă de ceea ce ne-a oferit deja și că ne vom descurca să primim și mai multe binecuvântări, căci inima și atitudinea ne sunt la locul potrivit.
Data viitoare când nemulțumirea îți dă târcoale, oprește-te și laudă-L pe Dumnezeu pentru ceea ce a făcut deja în viața ta. Chiar dacă simți că e puțin ceea ce ai, laudă-L pe Dumnezeu pentru puținul pe care-l ai. Când o vei face, vei fi uimit să vezi cum El îți va recompensa inima recunoscătoare.
Privește în jur și găsește un motiv pentru a fi recunoscător – o relație, o nevoie împlinită, o reușită din trecut, un răspuns la o rugăciune. Nimic nu e prea lipsit de importanță ca să nu Îl preamărești pe Dumnezeu în această zi!