„Deoarece în ea [Evanghelie] este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credință și care duce la credință [descoperită prin calea credinței ce dă naștere la și mai multă credință], după cum este scris:ʽCel neprihănit va trăi prin credință.’” (Romani 1:17, Biblia amplificată)
Acum câțiva ani, în timp ce învățam despre încredințare și încercam să duc o viață încrezătoare, tot mă îngrijoram ca nu cumva să nu greșesc sau să nu-L „pierd” pe Dumnezeu. Țin minte că El s-a adresat inimii mele cât se poate de clar: „Joyce, nu te îngrijora. Dacă Mă pierzi, te voi găsi Eu.” Această reasigurare m-a ajutat să învăț să trăiesc cu încredințare și încredere, și nu cu teamă.
Atunci când vorbesc despre credință, folosesc adesea cuvântul încredințare deoarece credința este o atitudine de încredințare completă în Dumnezeu. Aceasta este o asigurare care ne aduce în odihna lui Dumnezeu.
După părerea mea, cu cât mai mult ne apropiem de Dumnezeu, cu atât mai încrezători vom deveni. Nu încrezători în noi înșine, ci încredințați de bunătatea și prezența Lui în viețile noastre. Putem fi încrezători atunci când ne rugăm, încrezători în relația noastră, încrezători atunci când luăm decizii, dar și atunci când ne îndeplinim îndatoririle zilnice.
Astăzi, te încurajez să iei o atitudine plină de îndrăzneală și să spui: „Voi trăi cu deplină încredințare în relația mea cu Dumnezeu. Cred că El mă va călăuzi. Cred că pot lua decizii bune. Cred că rugăciunile mele sunt puternice. Cred că Dumnezeu mă iubește și că are un plan bun pentru viața mea.”
Nu trebuie să te „simți” încrezător pentru a putea „fi” încrezător!